De la începutul războiului din Ucraina și până acum, milioane de persoane nevoite să își abandoneze casele și mediul familiar au fost expuse, pe lângă pericolele imediate și violente, și unor riscuri pe care un război le poate exacerba: de la cazuri de exploatare la abuzuri sexuale sau trafic de persoane. Majoritatea refugiaților care au intrat și intră în România sunt femei, copii și persoane în vârstă, mulți dintre ei având un grad ridicat de vulnerabilitate – nu cunosc pe nimeni din afara granițelor Ucrainei, nu au economii care să le asigure pentru o perioadă de timp cele necesare, nu vorbesc limba engleză sau au probleme cu actele.
Pentru că are o experiență deja de aproape 10 ani în domeniul prevenirii traficului de persoane, Asociația eLiberare a dezvoltat pe parcursul acestor luni un program de protecție și de prevenire a situațiilor de exploatare și trafic de persoane, pentru a ajuta câți mai mulți refugiați să se orienteze în drumurile lor prin România, și chiar și în afara granițelor noastre, cât mai în siguranță posibil. Programul, finanțat și de CARE cu sprijinul Fundației Sera, Care Franța și FONPC, se numește Kompass și ucrainenii pot găsi materiale la zi și toate informațiile relevante pe canalele oficiale Kompass de pe platforme cum ar fi Telegram, Instagram, Youtube și Tiktok.
Asemenea unei busole, Kompass se axează pe patru puncte principale de intervenție: conștientizare – online și offline, informații utile care răspund la întrebări legate de locurile de muncă, cum să îți schimbi actele dacă nu ai pașaport, cum înscrii copilul la școală etc; consolidarea capacității – sprijin oferit în navigarea procesului birocratic și diferitelor provocări întâlnite, fiind organizate și sesiuni de informare în centrele de tranzit de stat sau private, unde participanții primesc și un Dignity kit – un rucsac cu câteva produse de igienă personală, apă, baterii etc.; crearea unui Plan Individual de Siguranță, fiecare dintre aceste planuri individualizate ținând cont de gradul de vulnerabilitate al beneficiarului și de nevoile acestuia; asistență – în asigurarea unui tranzit în condiții de siguranță, inclusiv oferirea de informații și contacte sigure și monitorizarea traseului, cu ajutorul partenerilor din străinătate. „Riscul
exploatării nu era neapărat conștientizat și cu siguranță existența informațiilor a ajutat la prevenire”, ne-a explicat Tetiana Zavortonia, mediator cultural la Asociația eLiberare.
Din noiembrie, a fost deschis la Brașov, în cadrul proiectului CARE for Ukraine, finanțat de CARE cu sprijinul Fundației SERA România, CARE Franța și FONPC, și un Centru de Informare și Asistență în Detectarea și Notificarea de Cazuri de Trafic de Persoane. Despre acesta, Mirabela Vasile,
Coordonatoarea Centrului, menționează că „oferă noi oportunități în colaborarea pe plan local cu instituțiile și organizațiile ce au atribuții pe linia prevenirii și combaterii traficului de persoane și contăm unii pe alții în diminuarea fenomenului. Prin deschiderea acestui Centru în Brașov vom încerca să oferim întregii comunități, instrumente care să fie puse în aplicare pe deplin pentru a ne asigura că nicio victimă nu rămâne ascunsă sub ochii noștri”.
eLiberare mai organizează și întâlniri cu refugiații, ținute de obicei bilunar, în București și Brașov. Aceste Urban sittings, o altă parte a proiectului CARE for Ukraine, oferă spațiu sigur unde femeile din comunitate se pot conecta, pot discuta despre problemele lor cotidiene și își pot împărtăși poveștile. „Sesiunile bilunare de Urban Sittings au ajutat la crearea unui sistem de susținere și suport emoțional de neînlocuit în comunitate”, ne mai spune Tetiana.
Astfel, Asociația eLiberare a ajutat un număr mare de refugiați să fie cât mai pregătiți în recunoașterea situațiilor riscante, să fie atenți la indicatorii exploatării și să își dea seama când se află într-un punct de recrutare și, mai ales, să știe să notifice autoritățile dacă au suspiciuni rezonabile.
80% dintre ei încă țin legătura cu echipele eLiberare.
